Zentiva
EMETIRAL (R) 5 MG (VEZI N05AB04) X 20
Despre produs
Emetiral este un medicament utilizat pentru: • Greaţă şi vărsături de diferite cauze (după intervenţii chirurgicale, după anestezie, după iradiere, în caz de intoxicaţie generală a organismului, provocată de creşterea excesivă a cantităţii de uree din sânge); • Migrenă (durere de cap severă) însoţită de greaţă şi vărsături; • Vertij (senzaţie falsă de mişcare) în cadrul sindromului Meniere, labirintitelor (inflamaţii ale urechii interne) sau de altă origine; • Schizofrenie şi alte afecţiuni psihotice; • Adjuvant în tratamentul de scurtă durată al stărilor de anxietate. Acest medicament este destinat adulţilor, adolescenţilor şi copiilor cu vârsta peste 6 ani. Nu utilizaţi Emetiral: - dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la maleat de proclorperazină şi alte fenotiazine sau la oricare dintre celelalte componente ale Emetiral, - dacă suferiţi de modificări ale numărului de elemente figurate din sânge; - la pacienţi în comă datorată consumului prea mare de medicamente barbiturice (sedative) şi de alcool; - dacă suferiţi de stări de deprimare ale sistemului nervos central (SNC); - dacă suferiţi de hiperplazie benignă de prostată (boală caracterizată prin mărirea prostatei); - dacă suferiţi de glaucom (boală datorată creşterii tensiunii intraoculare); - dacă suferiţi de feocromocitom (boală a glandelor suprarenale); - la copii cu vârstă sub 6 ani (datorită formei farmaceutice neadecvate).
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Emetiral - dacă dumneavoastră sau altcineva din familie aţi avut în trecut cheaguri de sânge, deoarece acest tip de medicamente a fost asociat cu formarea cheagurilor de sânge. Efectul antiemetic (împotriva vărsăturilor) al proclorperazinei poate masca semnele şi simptomele supradozajului cu alte medicamente sau poate îngreuna diagnosticul şi tratamentul altor afecţiuni, cum sunt ocluzia intestinală, tumorile cerebrale şi sindromul Reye. Efectul antiemetic al proclorperazinei maschează vărsăturile determinate de administrarea concomitentă a chimioterapicelor antitumorale.
Au fost raportate cazuri de agranulocitoză (boală provocată de scăderea considerabilă a numărului de globule albe din sânge cu dispariţia polimorfonuclearelor neutrofile). Ca urmare, se recomandă efectuarea periodică a hemoleucogramei complete. Apariţia neaşteptată a infecţiilor şi a febrei poate constitui dovada prezenţei modificărilor numărului de elemente figurate din sânge (vezi pct.
"Reacţii adverse posibile") şi necesită efectuarea urgentă a investigaţiilor hematologice. Dacă apare febră de cauză necunoscută, tratamentul trebuie întrerupt imediat deoarece aceasta poate fi un semn al sindromului neuroleptic malign. Tulburările vegetative (cum sunt transpiraţii şi presiune arterială oscilantă) pot preceda febra şi pot constitui semnele de debut ale sindromului neuroleptic malign.
La pacienţii la care tratamentul cu doze mari de neuroleptice a fost întrerupt brusc, au fost raportate foarte rar, simptome ale sindromului acut de întrerupere, incluzând greaţă, vărsături şi insomnie, de asemenea, pot să mai apară recădere şi tulburări extrapiramidale. Ca urmare, se recomandă întreruperea treptată a tratamentului. Neurolepticele fenotiazinice pot determina prelungirea intervalului QT, având ca urmare creşterea riscului apariţiei tulburărilor de ritm ventriculare grave (de exemplu torsada vârfurilor), care pot pune în pericol viaţa (risc de moarte subită) (vezi pct "Reacţii adverse posibile").
Prelungirea intervalului QT apare mai frecvent în prezenţa bradicardiei (frecvenţa scăzută a bătăilor inimii), hipokaliemiei şi în cadrul sindroamelor congenitale sau condiţiilor însoţite de prelungirea intervalului QT (efect al unui medicament). Iniţierea tratamentului cu proclorperazină trebuie făcută numai după analizarea raportului risc şi beneficiu. Dacă starea clinică permite, înaintea, la începutul sau, dacă este necesar, în cursul tratamentului, trebuie efectuate evaluări clinice şi paraclinice, pentru excluderea factorilor de risc posibili.
Au fost raportate cazuri de aspiraţie a vărsăturilor după intervenţii chirurgicale, în cazul administrării proclorperazinei pentru efect antiemetic. Deşi nu a putut fi stabilită o relaţie cauzală, acest lucru trebuie avut în vedere în perioada postoperatorie. Se va evita tratamentul concomitent cu alte neuroleptice.
Deoarece influenţează mecanismele termoreglării, proclorperazina se administrează cu precauţie în cazul administrării la pacienţi expuşi la temperaturi mari. Datorită riscului de fotosensibilizare (sensibilitatea pielii la lumina solară), pacienţii trebuie sfătuiţi să evite expunerea directă la soare. Antipsihoticele cresc concentraţia prolactinei (un hormon) în sânge, creştere care se menţine în cazul administrării cronice.
Analizele efectuate pe culturile din ţesuturi au demonstrat că aprox
Citește mai mult
Emetiral este un medicament utilizat pentru: • Greaţă şi vărsături de diferite cauze (după intervenţii chirurgicale, după anestezie, după iradiere, în caz de intoxicaţie generală a organismului, provocată de creşterea excesivă a cantităţii de uree din sânge); • Migrenă (durere de cap severă) însoţită de greaţă şi vărsături; • Vertij (senzaţie falsă de mişcare) în cadrul sindromului Meniere, labirintitelor (inflamaţii ale urechii interne) sau de altă origine; • Schizofrenie şi alte afecţiuni psihotice; • Adjuvant în tratamentul de scurtă durată al stărilor de anxietate. Acest medicament este destinat adulţilor, adolescenţilor şi copiilor cu vârsta peste 6 ani. Nu utilizaţi Emetiral: - dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la maleat de proclorperazină şi alte fenotiazine sau la oricare dintre celelalte componente ale Emetiral, - dacă suferiţi de modificări ale numărului de elemente figurate din sânge; - la pacienţi în comă datorată consumului prea mare de medicamente barbiturice (sedative) şi de alcool; - dacă suferiţi de stări de deprimare ale sistemului nervos central (SNC); - dacă suferiţi de hiperplazie benignă de prostată (boală caracterizată prin mărirea prostatei); - dacă suferiţi de glaucom (boală datorată creşterii tensiunii intraoculare); - dacă suferiţi de feocromocitom (boală a glandelor suprarenale); - la copii cu vârstă sub 6 ani (datorită formei farmaceutice neadecvate).
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Emetiral - dacă dumneavoastră sau altcineva din familie aţi avut în trecut cheaguri de sânge, deoarece acest tip de medicamente a fost asociat cu formarea cheagurilor de sânge. Efectul antiemetic (împotriva vărsăturilor) al proclorperazinei poate masca semnele şi simptomele supradozajului cu alte medicamente sau poate îngreuna diagnosticul şi tratamentul altor afecţiuni, cum sunt ocluzia intestinală, tumorile cerebrale şi sindromul Reye. Efectul antiemetic al proclorperazinei maschează vărsăturile determinate de administrarea concomitentă a chimioterapicelor antitumorale.
Au fost raportate cazuri de agranulocitoză (boală provocată de scăderea considerabilă a numărului de globule albe din sânge cu dispariţia polimorfonuclearelor neutrofile). Ca urmare, se recomandă efectuarea periodică a hemoleucogramei complete. Apariţia neaşteptată a infecţiilor şi a febrei poate constitui dovada prezenţei modificărilor numărului de elemente figurate din sânge (vezi pct.
"Reacţii adverse posibile") şi necesită efectuarea urgentă a investigaţiilor hematologice. Dacă apare febră de cauză necunoscută, tratamentul trebuie întrerupt imediat deoarece aceasta poate fi un semn al sindromului neuroleptic malign. Tulburările vegetative (cum sunt transpiraţii şi presiune arterială oscilantă) pot preceda febra şi pot constitui semnele de debut ale sindromului neuroleptic malign.
La pacienţii la care tratamentul cu doze mari de neuroleptice a fost întrerupt brusc, au fost raportate foarte rar, simptome ale sindromului acut de întrerupere, incluzând greaţă, vărsături şi insomnie, de asemenea, pot să mai apară recădere şi tulburări extrapiramidale. Ca urmare, se recomandă întreruperea treptată a tratamentului. Neurolepticele fenotiazinice pot determina prelungirea intervalului QT, având ca urmare creşterea riscului apariţiei tulburărilor de ritm ventriculare grave (de exemplu torsada vârfurilor), care pot pune în pericol viaţa (risc de moarte subită) (vezi pct "Reacţii adverse posibile").
Prelungirea intervalului QT apare mai frecvent în prezenţa bradicardiei (frecvenţa scăzută a bătăilor inimii), hipokaliemiei şi în cadrul sindroamelor congenitale sau condiţiilor însoţite de prelungirea intervalului QT (efect al unui medicament). Iniţierea tratamentului cu proclorperazină trebuie făcută numai după analizarea raportului risc şi beneficiu. Dacă starea clinică permite, înaintea, la începutul sau, dacă este necesar, în cursul tratamentului, trebuie efectuate evaluări clinice şi paraclinice, pentru excluderea factorilor de risc posibili.
Au fost raportate cazuri de aspiraţie a vărsăturilor după intervenţii chirurgicale, în cazul administrării proclorperazinei pentru efect antiemetic. Deşi nu a putut fi stabilită o relaţie cauzală, acest lucru trebuie avut în vedere în perioada postoperatorie. Se va evita tratamentul concomitent cu alte neuroleptice.
Deoarece influenţează mecanismele termoreglării, proclorperazina se administrează cu precauţie în cazul administrării la pacienţi expuşi la temperaturi mari. Datorită riscului de fotosensibilizare (sensibilitatea pielii la lumina solară), pacienţii trebuie sfătuiţi să evite expunerea directă la soare. Antipsihoticele cresc concentraţia prolactinei (un hormon) în sânge, creştere care se menţine în cazul administrării cronice.
Analizele efectuate pe culturile din ţesuturi au demonstrat că aprox
Toate ofertele
Oferte (1)
- MedimfarmCumpără23,00 RON
